Riflessioni di Papa Francesco

Signore, dammi la grazia di diventare un buon cristiano

Nell’, Papa Francesco, aveva spiegato come la misericordia è l’essenza del Vangelo: oggi, nella riflessione del mattino in Casa Santa Marta, durante la Santa Messa, il Pontefice ha proseguito la sua catechesi spiegando come solo con un cuore misericordioso si possa davvero seguire Gesù.

La vita del cristiano, infatti, è dono di sé, senza egoismo: Gesù, proprio nel Vangelo di oggi, ci dice che dobbiamo amare i nostri nemici “amate, fate del bene, benedite, pregate” sono le istruzioni che il Signore dà a coloro che voglio seguirlo e soprattutto “non rifiutate“.

Questa è la vera “novità del Vangelo” ovvero “dare se stesso, dare il cuore, proprio a quelli che ci vogliono male, che ci fanno male, ai nemici“. Gesù ci indica che non è un merito amare coloro che ci amano: è un merito dare a chi non ha nulla con cui ricambiare, è un merito amare chi non ci ama, è un merito “fare del bene e prestare senza sperare nulla“. Così facendo, ci garantisce il Signore, “la vostra ricompensa sarà grande“.

Certo, questo significa andare contro l’ottica umana di gestire i rapporti interpersonali ed economici, ha riconosciuto il Pontefice: proprio per questo “il Vangelo è una novità” ma non è una di quelle novità semplici da comprendere, anzi è “una novità difficile da portare avanti” però proprio fare questo “è andare dietro a Gesù“.

‘Padre, io … io non me la sento di fare così!’ – ha quindi intercalato Bergoglio – ‘Ma, se non te la senti, è un problema tuo, ma il cammino cristiano è questo!’. – ha detto – Questo è il cammino che Gesù ci insegna“. Se guardiamo alla vita di Gesù, ogni atto, ogni pensiero è sempre dominato da un unico movente: la misericordia. Camminare sulle orme di Gesù significa camminare sulla strada della misericordia: “siate misericordiosi come il Padre vostro è misericordioso. – ha quindi concluso Papa Francesco – Soltanto con un cuore misericordioso potremo fare tutto quello che il Signore ci consiglia. Fino alla fine“.

Essere cristiano non è facile“, ha riconosciuto Bergoglio, e non “possiamo diventare cristiani” solo “con la grazia di Dio” e non “con le nostre forze“. “E qui viene questa preghiera che dobbiamo fare tutti i giorni: ‘Signore, dammi la grazia di diventare una buona cristiana, un buon cristiano, perché io non ce la faccio’.

Taggato , ,

Informazioni su Redazione

10 pensieri su “Signore, dammi la grazia di diventare un buon cristiano

  1. Gracias, por la humildad de responder mi primer mensaje.
    Estoy muy preocupada como ciudadana argentina, el país que heredarán mis hijos y nietos. Dios lo ilumine para aconsejar a nuestra Presidente. Los males que nos aquejan son muchos, debería hacer los cambios necesarios para mejorar en todos los niveles. Estamos esperando, con ansias, reconozca y cambie el rumbo para ayudar. Rezamos por Usted, gracias. Que DIOS lo bendiga.

  2. Totalmente de acuerdo, Dios quiera que los gobernantes del Mundo, comprendan que esto es el camino, tan sencillo como el Padre Nuestro.
    Ellos que tienen el poder, son los primeros en mentir, enriquecerse, sumir a sus pueblos en la ignorancia para no poder defender sus derechos, crear odios y divisiones si no se piensa igual, sin comprender que Dios nos hizo diversos y esa es la gracia. Entonces, el Señor se encargará de juzgarlos.

  3. PER POTER FARE CIO’ CHE SECONDO ME ERA UTILE A PROTEGGERE LA SALUTE DI UNA PERSONA HO DETTO CIO’ CHE PENSAVO DI QUANTO ALTRI STANCAVANO QUESTA PERSONA, BASANDOMI SU FATTI CONCRETI E LOGICI E NON SU IPOTESI. NON HO MOSSO LORO ACCUSE TRANNE CHE PER UN DISGUIDO UNA SOLA VOLTA, CHIARENDO POI A VOCE CHE NON AVEVANO QUELLA COLPA. MA PER AVER FATTO CIO’ SONO STATA AGGREDITA CON VIOLENZA E ANCHE DISPREZZO E CHIAMATA BASTARDA CHE DOVEVO VERGOGNARMI DELLA INSINUAZIONE CHE LA PERSONA LA QUALE VOLEVO AIUTARE FOSSE STATA STANCATA DA ALTRI. EPPURE DICEVO LA VERITA’ SENZA CATTIVERIA MA SOLO RACCOMANDANDOMI A LORO E PARLANDO CON CALMA E CON RISPETTO. QUESTA E’ LA VITA DEI CRISTIANI. CERTE VOLTE VOLTE SIAMO ASSALITI CON LA RABBIA DI ALTRI…PER AVER ..DIFESO QUALCUNO ANCHE PARLANDO CON CALMA E RISPETTO E PER AVER DETTO LA VERITA’. MA QUESTO NON DEVE SCORAGGIARCI. SEGUAIMO L’AMORE DI GESU’.

  4. Sfantul Papa FRANCESCO …deschizînd dicţionarul explicativ al Limbii ITALIENE putem extrage definiţii uimitoare. Umilinţa este privită de omul modern ca sentiment de inferioritate, de supunere şi deci de nedorit şi prin aceasta apare “necesitatea” emulatiei. EMULATIA este sentimentul, dorinţa de a egala sau a întrece pe cineva într-un domeniu de activitate!!!
    Privind spre aceste definiţii impuse de societatea actuală, majoritatea le consideră adevărate. Mai mult, asociază umilinţa cu ruşinea şi emulaţia cu gratitudinea. Pe aceste două principii se întemeiază lupta din “jungla socială” şi COMPETITIA.
    Disfuncţionalitatea societăţii actuale se datorează tocmai acestei contradicţii în rîndul valorilor sociale. Se observă cel mai bine acest lucru în aplicabilitatea celor două concepte de bază pe care moderniştii le strigă în toate domeniile: “Cunoaşte-te pe tine însuţi” = “Fii tu însuţi”. Pornind de la psihologie şi educaţie şi pînă la tehnologia de ultima oră accentul se pune pe latura umană, pe autocunoaştere, pe libertatea individului.
    Analizînd demersurile omului contemporan observăm cît de greoaie şi lipsită de libertate este calea aceasta. Chiar din definiţia emulaţiei dată mai sus se observă eforturile teribile pe care omul le depune spre a nu fi el însuşi, de a părea altfel, de a crea irealităţi (“personalitate de împrumut”).

    Totuşi, dacă umilinţa ne permite o introspecţie profund călăuzitoare spre atingerea dezideratelor de mai sus, emulaţia este o falsă evoluţie şi nici pe departe spre introspecţie şi ÎNŢELEPCIUNE.

    Marii înţelepţi ai lumii au fost umili. Ei propovăduiau simplitatea şi originalitatea: Ghandi, Brîncuşi, Einstein etc. Ei ne învaţă că fericirea vine din interior şi se revarsă în exterior, niciodată invers. În contradicţie cu aceştia, personalităţile politice împing masele de oameni în războaie, crează sisteme, societăţi pe care tot ei le schimbă – cum poate fi vorba în cazul emulaţiei de cunoaştere de sine?

    Ca aspect prioritar, Emulaţia vrea ca NOI să descoperim ceva nemaiîntîlnit care să ne aducă NOUĂ glorie, şi asta pentru că emulaţia se bazează pe vanitate şi orgoliu. Dar nici nu bănuim cît de trecătoare este această glorie. Ne bucurăm de ea cîteva clipe, un an, doi, un deceniu şi… cam atît. Această glorie nu ne aduce bucuria fiecărei clipe. Problemele de zi cu zi ne fac aceleaşi răni interior, grijile mărunte ne macină continuu şi rămînem nefericiţi. Ajungem să descoperim cît de ilar este demersul emulilor care tind către măreţie.

    UMILULl devine cu adevărat măreţ, fapt dovedit de secole de marii înţelepţi. Nu ruşinea face pe cel umil măreţ căci sentimentul pregnant al acestuia este iubirea de aproape şi implicit dorinţa de a ajuta pe ceilalţi. Şi asta simt toţi cei din jur. Mai poate fi vorba de ruşine cînd primeşti recunoştinţa?

    Emulii sînt ruşinaţi cînd se descoperă ce sînt cu adevărat, atunci cînd le sînt descoperite adevăratele intenţii (care nici pe departe nu sînt îndreptate către cunoaşterea de sine!). Putem concluziona că ruşinea nu apare în umilinţă ci prin încercarea de a fi altul!

    Arătam la început că Emulaţia este acea dorinţă de a întrece pe cineva, deci nu de a te întrece pe tine însuţi. Acest fapt naşte ideea, care e deja credinţă, că celelălt este de depăşit, de dat la o parte şi nu de a fi ajutat sau a se coopera cu el.
    Să nu înţelegem că a fi umil înseamnă a te lăsa călcat în picioare. Urmărind cursul istoriei putem remarca că cei umili nu au fost niciodată înfrînţi, aşa se explică de ce GLORIA LOR o cinstim şi ASTAZI!

    Să ne reamintim că cele scrise de mine incerc de a va reschide inimile VOASTRE către bucuria Vieţii adusă de mulţumirea continuă a ceea ce sîntem şi trăim. Şi să recunoaştem că asta ne dorim cu toţii!!! AMIN ,, ,Laudat sa fie Isus Sfantul Papa,,

  5. caro papa fracesco sono una mamma di cinque figli meravigliosi pero lavita nia fato male nio marito a perso il lavoro a tuto ogi non lavora si loso tuta litalia e apezi ma il mio quore pure pero prego sembre dio ke nida laforza di agliutarni perke sono unamama ke deve pezare ai suoi figli anke non o laposidilita neanke fare la spesa cofido a dio e te papa frcesco tu ke ai un quore la ni vi cndrata granato povicia di palerno sciara confido ate papa fracesco

Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.